Infracțiunile virtuale (și nu numai) au căpătat o amploare fără precedent atât în lume cât și în România. Printre ele se numără și furtul de identitate. Hoțul pretinde că este o altă persoană și în numele acesteia obține foloase materiale. Dar nu e numai atât. La nivel mondial sunt cazuri de furt de identitate în care s-a ajuns mult mai departe – până la desființarea victimei în plan uman și social. Totuși, faptele petrecute la noi se rezumă la câștigarea de bani. În România oamenii nu sunt informați în această privință și nici nu există o legislație națională precisă și aplicabilă. Există însă o directivă europeană în baza căreia se poate obține pedepsirea vinovaților.  

Dacă suspectezi că ești victima unui furt de identitate fă plângere la poliție și sună la banca ta așa încât contul și cardurile să fie blocate. În acest fel minimizezi pierderile. De asemenea, există un site special unde poți raporta situația ta. http://www.furtdeidentitate.ro

TIPURI DE FURTURI DE IDENTITATE

Skimming, Phishing, Solicitări inadecvate

  • Skimming (clonarea cardului de credit la utilizare). Nu folosi cardul la bancomate suspecte, aflate în locuri fără vizibilitate si care nu sunt . Nu folosi cardul pentru plăți la POS în magazine obscure.
  • Solicitarea de informații personale în timpul navigării pe internet. Indiferent ce vrei să faci pe internet nu comunica datele tale personale nimănui. Nici cele din buletin, nici cele de pe cardurile deținute, nici de pe vreun act pe care îl deții. Nimeni nu are dreptul să-ți ceară așa ceva când navighezi pe internet. Datele cardului ți se cer numai atunci când cumperi ceva.
  • Phishing  (furt de date via e-mail). Nu deschide e-mailurile primite de la persoane pe care nu le cunoști. Iar dacă totuși le-ai deschis NU oferi niciun fel de date personale. Nici dacă pare că e vorba de un mesaj de la banca ta, de la poliție, etc. Nicio instituție serioasă nu-ți va cere date personale prin e-mail.

Vishing, Spam, Download

  • Vishing (prin intermediul unui telefon din partea băncii). Nu crede orice ți se spune, pentru că la telefon oricine poate pretinde orice dorește. Dacă trebuie să primești vreun telefon din partea băncii într-o anumită privință, spune că mergi tu la bancă după respectiva informație. E mai sigur pentru tine așa.
  • Spam (clic pe un link primit prin e-mail). Oricât ai fi de curios, NU da clic pe acel link. Marchează e-mailul ca spam, pentru că asta este. Adică trimite-l la gunoi pentru totdeauna. Ai grijă, cele mai multe e-mailuri pe care le primești sunt de acest fel.
  • Download (prin descărcarea de materiale de pe site-uri necunoscute). Nu descărca fișiere de pe site-uri obscure, pline de reclame și ferestre pop-up. Vrei muzică, jocuri și filme? Vizualizează-le sau descarcă-le din site-uri autorizate. Chiar dacă pentru unele trebuie să plătești o sumă modică. Mai bine plătești un pic și ești în siguranță. Nu-ți fură nimeni nimic. Plătești pentru ce folosești.

Trashing și Furtul din căsuța poștală

  • Trashing (prin intermediul materialelor tipărite care au fost lăsate la îndemâna altora). Hai recunoaște, și tu tipărești sau multiplici diverse documente personale pe echipamentele de la serviciu. Ei bine, acolo au acces mai multe persoane și nu toate au gânduri bune în ce te privește. Nu mai proceda așa. Ia cu tine până și un print greșit sau o copie ieșită prost. Rupe-le mărunt așa încât să nu poată fi reconstituite. Sau folosește un mărunțitor special.
  • Furtul din căsuța poștală. Și căsuța ta poștală e deschisă și umblă acolo oricine? Faci o mare greșeală. În căsuța poștala ajung tot felul de informații despre tine care pot fi folosite împotriva ta de către persoane rău-voitoare. O să spui că n-ai dușmani. Mai bine “oala acoperită”, cum se spune în popor.

Indiscreții și nepriceperi

  • Prin telefon de la contacte necunoscute. Nu răspunde la apeluri telefonice de la persoane care nu se regăsesc în agenda ta. Dacă nu sunt persoane care fac infracțiuni legate de identitate sigur vor fi din acelea care te vor irita cu oferte publicitare de tot felul. Cine te cunoaște, îl cunoști și tu pe el.
  • Ghost (adeziune la contracte online prin site-uri fantomă). Multe contracte, inclusiv cele la utilități, se pot face online. Însă, ai mare grijă cu ce firmă sau site faci contract. Și citește cu atenție contractul înainte să-l semnezi virtual. Dacă nu te pricepi, mai bine du-te la sediul furnizorului și fă-ți acolo contractul dorit. E mai sigur.
  • Prin intermediul rețelelor de socializare.  Nu mai spune orice, oricui, pe platformele de socializare (în speță pe Facebook). Nici măcar nu știi cu cine vorbești. În spatele unui cont de pe platformă se poate ascunde oricine. Chiar oricine. Și tu nu ai cum să știi ce interese are respectiva persoană.

Ce altceva poți face ca să fii sigur că nu cazi victimă

  1. Păstrează-ți toate documentele în siguranță (încuiate)
  2. Nu lua la tine decât documentele de care ai strictă nevoie
  3. Cere periodic extrase de cont și limitează numărul imputerniciților de pe contul tău
  4. Nu ține mereu la tine cardul de sănătate. Ia-l numai când mergi la medic.
  5. Verifică atent orice document vechi pe care îl arunci. Pentru siguranță, rupe-l mărunt.
  6. Nu sta de vorbă cu străini despre lucruri personale (datele tale, familia, locul de muncă, banii, cardul, etc). Nici măcar prietenilor nu divulga informații pe care nu e cazul să le cunoască.
  7. Nu te implica în lucruri pe care nu le cunoști (tranzacții online, investiții, acțiuni, criptomonede, etc).

În concluzie

Știm că dacă ai parcurs aceste rânduri ești un pic speriat. Probabil că nu te-ai gândit niciodată până acum că lucrurile au ajuns așa departe. Însă, nu trebuie să rămâi speriat. Încearcă să digeri informațiile de mai sus și să le aplici în mod constant. Fii la curent cu noutățile în domeniu, pentru că infractorii inovează pe măsură ce tehnologia devine mai complexă. Ține pasul! Ca să fii în siguranță.

Te poate interesa si

Pareri

pareri